rum.ruspromedic.ru

Sisteme asociative Dobândite - activitatea creierului integratoare

Cuprins
activitatea creierului Integrative
Activitatea innascuta a organismului
Gestionarea alimentelor reflex neconditionat
protecție executiv reflexele neconditionate
reflexe de direcționare
alimente pregătitoare reflex neconditionate
reflexele neconditionate preliminare de siguranță
reflexe de căutare
Proprietățile diferitelor tipuri de activități pregătitoare
antidrayva problemă
Relațiile dintre diferitele state emotive
Fiziologia generală a percepției
Conceptul gnostică de neuroni
Aceste psihologie gnostic, existența neuronilor
dovezi neurologice ale existenței neuronilor gnostice
Problema formării neuronilor gnostice
Redundanța neuronilor din domeniul Gnostic
modele similare de percepție și discriminare problemă
Problema formării de noi domenii gnostice
problema dependenței
Categorii percepții în analizoare individuale
Caracteristici generale ale gnozei vizuale
Categorii percepție unitară în analizorul auditiv
Percepția Unitară în analizoare olfactive și vestibulare
Categorii unitar somesteticheskom percepție și de analiza gustativ
Organizarea centrală a analizatorului kinestezic
Categorii senzații kinestezice unitare
Percepția stărilor emoționale
asociații generale de fiziologie
natura fiziologica de halucinații
Proprietățile imaginilor unitare
imagini unitare Luminozitate
Relația dintre percepțiile și asociațiile
Asociația de Cercetare Metode
imagini Kinesthetic și relația lor cu mișcarea corpului
Programarea actelor motorii în cazul eșecului lor de a efectua și
asociații generale de patologie
Asocierea principală la oameni și animale
Asociația scopul de a analizatorului vizual
Asociația scopul de a analizorului acustic
Asociația scopul de a somesteticheskomu analizor
Asociația scopul de a analizatorului kinestezic
Asociația scopul de a analizorului emotivă
condiționarea clasică
Reflexul condiționat la produsele alimentare
Reflexul condiționat de foame
reflexe defensive condiționate
Valoarea condiționării clasice
secvență rol condiționată și stimuli neconditionate
Problema de localizare conditionat clasice
Rolul reflexelor conditionate clasice în viața unei persoane
inhibarea internă
Noi date experimentale privind sistemul de frânare internă
frânare primar mecanism reflex
Alterarea reflexelor conditionate eterogene
Alterarea condiționării clasice la om
Mecanisme de generalizare și diferențiere
reflexe condiționate instrumentale
Relația dintre reacțiile salivare și motorii
Raportul dintre reflexele condiționate ale primului și al doilea tip
Alte două variante ale reflexelor condiționate de al doilea tip
Perelos abilități atunci când reflexele de al doilea tip condiționat
Reflexelor condiționate de al doilea tip și unitatea
Dependența de reacții instrumentale alimentare de la unitatea foamei
Relația dintre reacțiile salivare și motorii în formularea reflexelor condiționate de al doilea tip
Mecanismul de apărare al doilea tip reflexe
arc Structura reflex al doilea tip
Dependența reflexelor condiționate de al doilea tip de condiții experimentale
Diferențierea între cele două reacții motorii, întărită de un stimul neconditionate
Diferențierea între cele două reacții motorii la diferite întărituri
Problema frânare reflexele condiționate de al doilea tip
Originea și bazele fiziologice ale mișcării instrument
Reacțiile de formare a mișcărilor pasive instrumentale
Rolul în feedback-ul proprioceptive reflexele de al doilea tip condiționat
Mecanismul de deplasare a sculei
Memoria pe termen scurt
Memoria pe termen scurt în experimentele pe animale
Arhitectura generală a activității integratoare a creierului
Sistemul asociativ congenital
Sistemul asociativ Dobândite
condiționarea clasică ca un exemplu particular de asociații dobândite
Instrumentul de reflexe condiționate (al doilea tip)
asociație de transformare
Mecanismul sistemului eferent, pe termen scurt de memorie

Video: psihoterapie

Sistemul asociativ Achiziționat (învățarea asociativă)
După cum sa menționat anterior, procesul de învățare, adică. E. Conversia link-uri potențiale în acțiune, poate avea loc atât în ​​sistemul aferent (învățarea perceptive), precum și sistemele asociative (de învățare asociative). învățarea asociativă are loc în activarea sincronă a celor două celule conectate între o conexiune potențială (una din celulele care transmit celuilalt receptor) - acest proces constă într-o creștere treptată a conductivității contactelor sinaptice dintre aceste celule.
În studiul de față, nu ne-am atins pe problema naturii interioare a procesului.
Intuitiv, am considerat că baza acestui proces este orice creștere a numărului de plachete sinaptici sau coordonare biochimice de neuroni, sau, în cele din urmă, cele două procese simultan. Indiferent de natura procesului de învățare, aceasta nu are loc imediat, în momentul coincidență a doi stimuli, si este dezvoltat mai târziu, ca urmare a unei astfel de coincidență. Prin urmare, în cazul în care unii factori împiedică consolidarea urme de memorie, atunci acesta previne conversia de legături potențiale la curent.
Am făcut presupunerea că o condiție necesară pentru formarea legăturilor existente între cele două neuroni sincronă activat este activarea impulsurilor neuronale gazdă care provin din sistemul emotiv. Pentru a explica distincția clară între rolul pe care conexiunile specifice intre neuroni juca, și rolul de facilitare a comunicării, făcând posibilă această asociere, am presupus că primele sunt AXO-somatice, iar al doilea - Axon-dendrite.
Asociația în cortexul cerebral poate fi format între anumite grupuri de neuroni într-un domeniu gnostic intre neuroni din diferite domenii gnostice care aparțin aceluiași analizator, sau între diferite analizoare. Firește, asociațiile sunt formate numai în cazul în care neuronii implicați în acestea au fost deja format ca un gnostic. Cu alte cuvinte, formarea perceptuale ar trebui să fie precedată de învățarea asociativă. Putem presupune că formarea de substrat anatomice ale asocieri între diferite analizoare sunt cai lungi in materia alba a creierului, anumit domeniu de legare gnostic. In cortexul cerebral, cele mai multe asociații bilaterale, t. E., fiecare dintre grupurile participante pot fi fie transmite sau recepționează semnale.
Dacă imaginea asocierii dintre anumite neuroni domenii gnostice - de exemplu, câmpurile A și B (în A - transmiterea neuronilor din B - gazda) - că această asociere va fi „folosit“ numai atunci când ambele aceste domenii vor fi în stare de activare, cauzate de sistemul emotivă. Activarea câmpului A este necesară pentru activarea obiectului stimul relevant transmiterea neuronilor (m. E. Desen atenția asupra obiectului), în timp ce activarea câmpului B este necesar pentru activarea neuronilor gazdă cale asociative stabilite intre cele doua grupuri de neuroni. În cazul în care acest grup de neuroni transmit asociere cu mai multe grupuri de neuroni care primesc, percepția activarea primului grup de a fi activat prin intermediul asociației numai acele grupuri de gazdă, care sunt într-o stare de activare.
Prezentarea unui obiect stimul determină activarea grupării corespunzătoare Gnostică neuroni care in aspectul psihologic, notat ca percepție. Activarea acestui aceluiași grup de neuroni, printr-o asociere psihologică este desemnat ca imagine. Există o întrebare despre diferențele fiziologice dintre cele două procese. Se presupune că această diferență este următoarea: baza percepției este activarea neuronilor din gnosticul cu niveluri mai scăzute ale sistemului aferent în conjuncție cu ținta reflex, care vizează obiectul stimul curent. Imaginea aceeasi activare apare atunci când neuronii gnostice în absența direcționării reflex. Dacă pentru un motiv oarecare, în ciuda absenței actualului reflexului țintă stimul-obiect este încă detectat, există un fenomen numit halucinații.
Asociațiile pot fi formate nu numai între câmpurile corticale gnostice, ci și între domeniile finite alte sisteme aferente, care reprezintă proprietăți mai robuste stimul-obiecte care acționează asupra receptorilor. Credem că un loc ca această intersecție sunt ganglionii bazali, care formează un alt substrat anatomic al funcțiilor asociative.


«Înapoi - Pagina următoare »
Distribuiți pe rețelele sociale:

înrudit
Problema formării neuronilor gnostice - activitatea integratoare a creieruluiProblema formării neuronilor gnostice - activitatea integratoare a creierului
Problema formării de noi domenii gnostice - activitatea integratoare a creieruluiProblema formării de noi domenii gnostice - activitatea integratoare a creierului
Dovezi neurologice ale existenței neuronilor gnostice - activitatea integratoare a creieruluiDovezi neurologice ale existenței neuronilor gnostice - activitatea integratoare a creierului
Imagini unitare Luminozitate - activitatea creierului integratoareImagini unitare Luminozitate - activitatea creierului integratoare
Percepția Unitară în analizoare olfactive și vestibular - activitatea integratoare a creieruluiPercepția Unitară în analizoare olfactive și vestibular - activitatea integratoare a creierului
Proprietățile imaginilor unitare - activitatea creierului integratoareProprietățile imaginilor unitare - activitatea creierului integratoare
Relația dintre reacțiile salivare și motorii - activitatea creierului integratoareRelația dintre reacțiile salivare și motorii - activitatea creierului integratoare
Condiționarea clasică ca un exemplu particular de asociații dobândite - activitatea creierului…Condiționarea clasică ca un exemplu particular de asociații dobândite - activitatea creierului…
Mecanismul sistemului eferent, memoria pe termen scurt - activitatea integratoare a creieruluiMecanismul sistemului eferent, memoria pe termen scurt - activitatea integratoare a creierului
Reflexele de direcționare - activitatea integratoare a creieruluiReflexele de direcționare - activitatea integratoare a creierului
» » » Sisteme asociative Dobândite - activitatea creierului integratoare

rum.ruspromedic.ru
Boala, simptome, tratament Droguri și medicamente Diagnostic și analiză Sănătate și Frumusețe Alimente Miscelaneu